Un fapt banal

Mașina de spălat zbura.
A fost scoasă din minți de forța centrifugă.
S-a deplasat câțiva centimetri în semn de protest.
S-a săturat de câte haine spălase până atunci.
Îi era silă de apa murdară care tot trecea prin cuva ei.
Știa că hainele negre sunt cele mai neastâmpărate,
pentru că ele mai mereu se tăvăleau pe podea nopțile.
Urmau rochițele colorate de vară,
care se vânturaseră prin praf, Soare, nisip și mare.
Ele știau că se vor usca repede și vor fi ca noi.
Hainele albe rămâneau la final.
Ciclul lor dura cel mai mult,
dar și miza era mare: fără pete, imaculate.
Impecabile și zburite, hainele albe ieșeau picurând.
Cum să nu-și ia zborul din când în când mașina de spălat
când are de-a face cu rumegatul atâtor experiențe trăite și netrăite?
Pentru ca apoi să aștepte cu nerăbdare și furie următoarea spălare.

11637880_851456168223942_1546307863_n

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s