Unde mângâie mama crește.

Eu am decis acum mai multe luni să scriu articole pornind de la diverse zicători românești. Adaptez zicătorile la nevoile reale și sănătoase ale copiilor și adulților din prezent. “Unde mângâie mama crește.” Și aș continua cu: “Unde mângâie mama crește fix cât am eu nevoie.”

Ceea ce e în plus sau în minus, creează probleme în timp. Mama poate mângâia în multe feluri: cu vorba, mâinile sau cu privirea. Tonul vocii mamei este esențial în apropierea și dialogul ei cu copilul. Privirea mai blândă sau mai puțin blândă este un indicator al stării emoționale pe care o are mama.
Atingerea mamei și îmbrățișările ei sunt vitale. Aceste gesturi ne indică cum se raportează mama la copil și apoi cum se raportează copilul la mamă. Pornind de la această relație copilul își construiește viziunea despre lume, despre sine șamd.

Ca adulți, când ajungem să ne cunoaștem nevoile și să ni le satisfacem pe cont propriu, ne putem observa în relaționarea cu sine sau cu ceilalți.
Suntem gata de atac când ne irită ceva?
sau

Ne dăm timp și avem răbdare fiecare cu sine?
Avem curajul să ne privim așa cum suntem și să zicem: “Eu sunt proiectul vieții mele.”?
Avem curajul să ne recunoaștem alegerile benefice și să fim blânzi cu noi înșine?

21768289_10209202852662926_8919499544922543309_n

Photo credit: Georgiana Sfârlea

 

 

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s