Tu faci mereu ceea ce vrei

Fiecare (se) caută într-un fel propriu.

“Tu faci mereu ceea ce vrei.”

Am auzit de atâtea ori această replică spusă pe un ton de reproș de către: părinți, foști parteneri de cuplu, foști profesori, foști colegi de serviciu. Cuvintele acestea erau mereu îmbibate de un ton sever și tăios. De parcă a face ceea ce vrei e un fapt de condamnat grav și irevocabil demn de a fi arătat cu degetul. Toate aceste replici din capul meu construiau un vuiet și mă oboseau. Le-am îndepărtat.

În Barcelona mi-am regăsit o altă voce. Un profesor de la masterul de acolo m-a încurajat să fac ceea ce vreau atât timp cât nu îi fac rău celuilalt. Tonul cuvintelor era unul blând, deschis, autentic și sincer. Privirea lui Pedro era încăpătoare. Vocile există și vor exista.

Importantă e vocea mea și ceea ce îmi transmite+disponibilitatea mea de a (mă) asculta și de a (mă) vedea. Există multe instanțe în fiecare cuvânt, tot pe atât de multe resurse câte există. Alegerea a ceea ce fac îmi aparține.

Eu închei acest articol cu versurile melodiei Nature Boy. Melodia o puteți asculta aici în versiunea Caro Emerald.

There was a boy
A very strange enchanted boy
They say he wandered very far
Very far over land and sea
A little shy and sad of eye
But very wise, was he
And then one day
One magic day he passed my way
While we spoke of many things
Fools and kings
This he said to me
The greatest thing
You’ll ever learn
Is just to love
And be loved
In return
IMG_1764

Photo credit: Bogdan Mosorescu

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s