inspirație

săptămâna aceasta inspirația își face culcuș în mine,
tot așa cum ola se strânge covrig în așternutul cu păpădii.
noaptea mă trage de mânecă să mai privesc un pic.
ceva-mi scapă vederii diurne-
ce-i drept, unele lucruri pot fi privite bine
doar în liniște, la cald și dintr-o parte

singurătatea nu e o alegere,
e un fapt trăit ani mulți până ajungem să credem că face parte din noi.
o târâm de colo colo prin relații crezând că celălalt ne-aruncă-n
fântâna fără apă.
când, de fapt, doar ne-o oglindește.
există
și-o scară
pe care o urc la pas.

tâșnesc din mine cuvintele acestea până ajung la tăgăduirea lor.
ola își face culcuș pe mine în timp ce
inspirația se strânge covrig în așternutul cu păpădii.